DESCOPERA CRAMELE DIN ROMANIA

Wines of Romania va ofera cea mai mare si permanent actualizata baza de date a producatorilor de vin din Romania. Daca produci vin, activeaza-ti profilul si construieste-ti vitrina, asa cum doresti sa te prezinti lumii!

Impreuna, ducem vinul romanesc in lume!

  • Nu sunt rezultate Reseteaza filtre
  • Aboneaza-te la newsletter si primesti automat o carte cadou!

    Sunt de acord cu politica de confidentialitate

    BANAT

    Regiunea Banatului se afla in sud-vestul Romaniei si se intinde pe teritoriul judetelor Caras-Severin, Timis si Arad (la sud de Mures). Termenul „banat” desemna o provincie de frontiera guvernata de o interdictie/ ban (in maghiara Bánság). Aici convietuiesc in armonie romani, sarbi, unguri si svabi zestrea lor culinara fiind insotita in toate ocaziile insemnate din viata de vinul produs local.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Chardonnay, Feteasca alba, Feteasca regala, Muscat Ottonel, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Traminer roz, Viognier
    • Negre: Burgund mare, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir, Syrah

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Recas
    • DOP Banat (cu subdenumirile Moldova Noua, Dealurile Tirolului si Silagiu).
    • IGP Viile Timisului 
    • IGP Viile Carasului

    Fiind zona de frontiera, in arhiva Banatului nu s-au pastrat multe documente legate de cultivarea vitei de vie, dar sunt relicve care arata ca valul de colonisti germani din secolul al XVII-lea a practicat aceasta ocupatie, la Recas aflandu-se inscrisuri de la 1747 care mentioneaza acest lucru. Soiurile vechi de struguri pentru vin: Majarca alba, Majarca si Creata de Banat nu se mai cultiva, dar nu au fost uitate, in zilele noastre incercandu-se readucerea lor in atentia consumatorilor, prin infiintarea demonstrativa a unor plantatii de mici dimensiuni (sub 0,1 ha) in arealul Buzias. 

      TERRIOR

    Relief: dealurile sud-vestice ale subcarpatilor occidentali, la Est, Muntii Semenicului si Muntii Poiana Rusca, la Nord, Dealurile Lipovei si Muresul, la Sud: Dunarea si la Vest Campia Timisului; Pante line, insorite;

    Expozitie: S-E, S, S-V; Altitudine: 100-350 m; Sol1: marna, argila, nisip, pietris, prundis, loessoid prafos;

    Temperatura medie multianuala: 10,5-11,4 grade C;

    Precipitatii: 550-895 mm media multianuala;

    Peste 30 de zile tropicale anual; ierni moderate (21-30 de zile anual). Peste 2100 ore de stralucire a soarelui anual. Rare fenomene climatice extreme, dar cand apar, sunt ingheturi tarzii, grindina, furtuna cu caderi masive de apa in timp foarte scurt, producand inundatii in zonele joase. Ceata persistenta dimineata, in lunile de toamna. Investitori italieni au vazut potentialul regiunii si sunt acum parte integranta din industria vitivinicola a Banatului. Plantatiile tind sa produca mult, strugurii acumuleaza zaharuri ce pot da o tarie alcoolica dobandita natural de peste 13 % vol. alc, la o aciditate totala de peste 5,5 g/l exprimata in acid tartric.

      SURSE: 

    1.Toti, M.; Vlad, V.; Dumitru, M.; Calciu, Irina – Solul – element de baza al conceptului de ”Terroir” (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi

    2.www.onpv.ro

    MARAMURES SI CRISANA

    Regiunea Crisanei si Maramuresului se afla in nord-vestul Romaniei si se intinde pe teritoriul judetelor Satu Mare, Salaj, Bihor si Arad (la nord de Mures). Crisana – provincie istorica a Romaniei, facea parte integranta din tinutul Partium, alaturi de Maramures si Satmar. Tinutul Partium insemna “partle” Ungariei, alaturate dupa anul 1526 nucleului istoric din podisul transilvan, constituind impreuna Principatul Transilvaniei. In acest context vinurile produse in acest areal au ajuns sa fie preferatele meselor Imperiale Austro Ungare.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Chardonnay, Feteasca alba, Feteasca regala, Furmint, Muscat Ottonel, Mustoasa de Maderat, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Traminer roz
    • Negre: Burgund mare, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Cadarca, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir, Syrah

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Crisana (cu subdenumirile Biharia, Simleu Silvaniei si Diosig) 
    • DOP Minis 
    • IGP Dealurile Satmarului
    • IGP Dealurile Crisanei
    • IGP Dealurile Zarandului
    •  

      ISTORIE 

    Existenta viticulturii in Crisana are influente maghiare, germane si austriece si este documentata inca de la 1038 (Dealul Mocrea, Arad). Pivnita Rakoczy – dateaza la Mocrea din anul 1636 fiind construita de princepele Rakoczy, sapata in stanca de granit sub dealul de la Mocrea cu ajutorul exploziei cu praf de pusca (pe atunci nu era cunoscuta dinamita), pivnita avand o adancime de 60 metri sub deal si o capacitate de depozitare de 7000-9000 hectolitri de vin (vasele erau montate inauntru datorita marimii, neincapand pe usa). Un inventar relativ complet al centrelor de vinificare (existente si astazi) a fost facut in 1333. In 1562, zeciuiala (dijma) a fost de 141 mii litri, iar suprafetele lucrate depaseau 700 ha. Localitatea Minis (Arad) apare prima data pe o harta viticola in anul 1212. La Simleul Silvaniei (Salaj) se produceau vinuri pentru industrializare si renumitul spumant SILVANIA, care, inainte de 1989  era aproape integral destinat exportului. Soiurile de struguri de baza pentru producerea spumantului erau Mustoasa de Maderat (adusa din podgoriile Aradului), Feteasca regala si Iordana.

      TERRIOR

    Relief: arealul se intinde intre raurile Mures, Somes, Tisa si culmile vestice ale Muntilor Apuseni; Pante line, aproape de campie; 

    Expozitie: S-E, S, S-V si predominant Vestica;

    Altitudine: 125-234 m;

    Temperatura medie multianuala: 9,6-11,2 grade C; 

    Precipitatii: 600-700 mm media multianuala;

    Veri moderate cu 10-30 de zile tropicale anual; ierni moderate (21-30 de zile anual).

    Peste 1300-2000 ore de stralucire a soarelui anual. Fenomenele climatice extreme pot fi ingheturi tarzii primavara sau foarte rar, grindina.

    Arealul aduce argumente solide pentru turismul viticol: pivnitele din zona Beltiug-Ratesti (Satu Mare), sapate in dealuri (la fel ca in Tokaj – Ungaria), pe mai multe niveluri, astfel incat privelistea pare alcatuita din casute ascunse; hrubele unde se matureaza vinuri spumante din Podgoria Silvaniei (Salaj) sau arborele Sequoia gigantea, vechile colne si pivnitele uriase din Podgoria Minis – Maderat (Arad).

      SURSE: 

    1. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
    2. https://www.arq.ro/localitatea-mocrea-rivnita-in-trecut-de-mosierii-imperiului-austro-ungar/2854
    3. www.onvp.ro

    DOBROGEA

    Regiunea Dobrogei, nisipurilor si Teraselor Dunarii se afla in sud-estul Romaniei si se intinde intre Dunare si Marea Neagra, fiind marginita de Muntii Macinului. Cu zone de podis si dealuri aluvionare, Dobrogea este un tezaur de microclimate, de aici si multitudinea de denumiri de origine care definesc particularitatile fiecarei indicatii geografice. Canalul Dunare-Marea Neagra aduce viilor de pe microterase particularitatea unui sub-climat riveran.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Aligoté, Chardonnay, Cramposie, Feteasca alba, Feteasca regala, Muscat Ottonel, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Rkatiteli, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Traminer roz 
    • Negre: Babeasca neagra, Burgund mare, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Mamaia, Merlot, Pinot noir, Syrah

     

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Adamclisi
    • DOP Babadag
    • DOP Murfatlar
    • DOP Oltina
    • DOP Sarica Niculitel
    • DOP Insuratei
    • IGP Colinele Dobrogei 
    • IGP Terasele Dunarii
    •  

      ISTORIE 

    Descoperirile arheologice din cetatea Histria (azi Istria) au relevat, sub pardoseala unui monument funerar datat pe la inceputul erei noastre, amfore in care era pastrat vinul pentru ofrande. In data de 13 februarie 2007 Cetatea Histria a fost inscrisa oficial pe Lista Patrimoniului European. Exista documente care arata ca, in anii 1760-1770, negustorii polonezi veneau şi cumparau vin dobrogean si-l transportau pe Dunare cu ajutorul corabiilor care se incarcau la Isaccea. Intr-o statistica veche, in anul 1903, ţinutul nord-dobrogean singur detinea o suprafata de 5.800 hectare de vita de vie (Podgoria Sarica-Niculitel) si realiza o productie de circa 305.000 hectolitri de vin anual.

     

      TERRIOR

    Relief: Viile Nord-Dobrogene sunt amplasate in amfiteatre largi, cu deschideri catre valea Dunarii. Viticultura din acest areal este organizata in jurul dealurilor Niculitelului si Muntilor Macin – resturi ale vechiului lanţ muntos hercinic-cel mai vechi lanţ muntos din Europa; in centrul si sudul regiunii, dealurile pot avea toate posibilitatile de expozitie, fiindca pantele sunt line si predomina platourile insorite;

    Altitudine: 100-200 m;

    Temperatura medie multianuala: 10,7-11,1 grade C; 

    Precipitatii: 400-454 mm media multianuala;

    Peste 30 de zile tropicale anual in Dobrogea si peste 50 de zile tropicale pe an, in zona nisipurilor si Teraselor Dunarii; Ierni moderate (21-30 de zile anual). 2200 – 2311 ore de stralucire a soarelui anual. Circa 80-100 de zile cu inghet la sol.

    Fenomene climatice extreme, sunt ingheturi tarzii, grindina si furtuni. Ceata este persistenta dimineata, in lunile de toamna, in zonele din proximitatea Dunarii si Canalului Dunare-Marea Neagra. Din soiurile Chardonnay, Muscat Ottonel, Pinot gris, Pinot noir, Tamaioasa romaneasca si Traminer roz, in anii favorabili se obtin vinuri dulci, pretioase, din struguri culesi la innobilarea boabelor, botritizati.

     

      SURSE: 

    1. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi

    2. www.onvpv.ro 

    MOLDOVA

    Moldova este cea mai mare regiune viticola din Romania si una dintre cele mai intinse din Europa. Cele noua podgorii si cele opt centre viticole independente ocupa spatiul predominant deluros-colinar, cuprins intre Subcarpatii Moldovei, Carpatii de curbura, valea Prutului si valea Siretului inferior. Viile Moldovei dau o gama larga de produse vinicole, de la vin linstit si spumante, pana la vinarsuri ce se preteaza la invechire.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Aligoté, Babeasca gri, Chardonnay, Cramposie, Cramposie selectionata, Feteasca alba, Feteasca regala, Francuse, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Muscat Ottonel, Pinot gris, Plavaie, Riesling de Rhin, Riesling italian, Rkatiteli, Sauvignon, Sarba, Tamaioasa romaneasca, Traminer alb, Traminer roz, Zghihara de Husi si soiuri noi: Aromat de Iasi, Golia, Miorita, Ozana, Raluca, Unirea, Donaris
    • Rosii: Busuioaca de Bohotin
    • Negre: Babeasca neagra, Burgund mare, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir, Syrah si soiuri noi: Arcas, Balada, Codana, Negru aromat

     

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Iasi
    • DOP Husi (sden Vutcani)
    • DOP Bohotin
    • DOP Cotnari
    • DOP Dealu Bujorului
    • DOP Panciu
    • DOP Odobesti
    • DOP Cotesti
    • DOP Iana
    • IGP Dealurile Moldovei
    • IGP Dealurile Vrancei

     

      ISTORIE 

    Marele istoriograf şi carturar roman, Dimitrie Cantemir, referitor la viticultura si vin, consemna in „Descriptio Moldaviae: „pe toate celelalte bogatii ale pamantului le intrec viile alese, insiruite pe o lunga fasie intre Cotnari si Dunare.” Sau „Aceste vii nu sunt de folos numai localnicilor tarii pentru nevoile lor, ci pretul scazut atrage aici negustori rusi, lesi si chiar unguri, care duc la ei in tara an de an, mai mult vin.” Este notoriu sortimentul Cotnari, alcatuit din Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca si Francuse, care, in anii favorabili, este produs din struguri botritizati si rivalizeaza cu orice vin dulce de mare clasa din lume. La expozitiile si concursurile internationale de la Viena (1873), Budapesta (1884), Paris (1889), vinurile de Cotnari au dobandit numeroase diplome, medalii si alte distincţii. Marco Bandinus scria, la 1646: „Husul, straveche aşezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cautat”.

     

      TERRIOR

    Relief: dealurile subcarpatilor orientali, depresiuni, platouri, de-a lungul luncilor raurilor Prut si Siret; Pante line, insorite; 

    Expozitie: N-V, S, S-E;

    Altitudine: 100-500 m;

    Temperatura medie multianuala: 9,0-9,5 grade C; 

    Precipitatii: 380-550 mm media multianuala; Peste 30 de zile tropicale anual; ierni reci si racoroase (31-50 de zile anual). 2000-2100 ore de stralucire a soarelui anual.

    Fenomene climatice extreme sunt datorate crivatului (ce aduce temperaturi sub -20 grade C), care afecteaza viile neingropate, uneori ingheturi tarzii care se intind pe mai multe zile consecutive, grindina, ploile torentiale care produc inundatii prin iesirea din matca a cursurilor de apa. In lunile de primavara devreme si tarziu toamna se lasa dimineata ceata fina, nepersistenta, microclimatele caracterizandu-se mai degraba ca fiind secetoase. Toamnele sunt lungi, calde si insorite, caracteristici care favorizeaza deseori aparitia putregaiului nobil pe struguri.

     

      SURSE: 

    1. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
    2. www.onvpv.ro

    MUNTENIA

    Muntenia viticola aduce impreuna zona deluroasa a Subcarpatilor getici si a Subcarpatilor de curbura, cu pantele mai line expuse soarelui intreaga zi si de-a lungul raurilor care izvorasc din munti sau traverseaza Carpatii: Olt, Arges, Dambovita, Prahova si Buzau.

    Zona Dealu Mare este si va continua sa fie, pentru viitorul previzibil, epicentrul vinurilor de calitate din Romania, cu cea mai mare concentrare de producatori mici, mijlocii si mari, orientati catre productia de vinuri Premium.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Aligoté, Chardonnay, Cramposie selectionata, Feteasca alba, Feteasca regala, Grasa de Cotnari, Moscato bianco, Muscat Ottonel, Pinot blanc, Pinot gris, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Traminer roz, Viognier
    • Negre: Barbera, Babeasca neagra, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra,Grenache, Merlot, Mourvedre, Nebbiolo, Negru aromat, Negru de Dragasani, Novac, Petit Verdot, Pinot noir, Sangiovese, Syrah

     

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Dealu Mare (sden Boldesti, Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani, Breaza, Merei, Zoresti)
    • DOP Pietroasa
    • DOP Stefanesti
    • IGP Dealurile Munteniei

     

      ISTORIE 

    Un moment critic in dezvoltarea podgoriei Dealu Mare l-a constituit invazia filoxerei  care a fost semnalata prima data la Chitorani in anul 1884, urmat de refacerea viilor cu vechi soiuri romanesti altoite pe portaltoi rezistenti la atacul insectei. In pivnitele „Rhein” Azuga se produce cel mai vechi vin spumant din tara. Aceste pivnite reprezinta o raritate pentru piata din Romania, fiind construite la suprafata si avand pereti grosi de peste 1,20 m. Pivnitele au luat fiinta in 1892, fiind opera lui Wilhelm Rhein, descendentul unei familii germane stabilita de peste 500 de ani in Brasov, care a cumparat un teren in Azuga. Acest teren apartinuse, pana atunci, de mosia regelui Carol I.

     

      TERRIOR

    Relief: zona deluroasa a Subcarpatilor getici de la dreapta raului Olt si a Subcarpatilor de curbura inclusiv valea Buzaului; Cu pante line, insorite la baza dealurilor si versanti cu inclinari ceva mai mari in zona de nord a dealurilor submontane; 

    Expozitie: S-V, S, S-E;

    Altitudine: 130-600 m;

    Temperatura medie multianuala: 10,8-11,4 grade C; 

    Precipitatii: 500-580 mm media multianuala; Veri racoroase, cu sub 10 zile tropicale anual; Ierni blande sau moderate (21-30 de zile anual). 2100-2146 ore de stralucire a soarelui anual. Fenomene climatice extreme pot fi ingheturi tarzii  si  grindina

     

      SURSE: 

    1. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
    2. www.onvpv.ro

    OLTENIA

    Oltenia, cunoscuta pentru podgoriile sale insulare, amplasate in apropierea zonelor urbane comerciale, mai are inca, pe langa o multitudine de soiuri nationale si internationale, atat soiuri hibride de struguri (precum celebrul Siebel/ Zaibar), cat si soiuri ancestrale romanesti (Rosioara verde, Rosioara comuna, Rosioara neagra, Mustoasa de Maderat, Babeasca neagra, Negru moale, Negru vartos, Gordan), care au supravietuit filoxerei, tocmai datorita adaptabilitatii lor la solurile nisipoase, unde insecta nu poate migra de la o radacina la alta, fiindu-i imposibil sa-si sape galerii prin nisip.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Chardonnay, Cramposie selectionata, Feteasca alba, Feteasca regala, Muscat Ottonel, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Tamaioasa roza, Ugni Blanc, Viognier
    • Negre: Babeasca neagra, Burgund mare, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Dornfelder, Feteasca neagra,Marcelan, Merlot, Negru de Dragasani, Novac, Pinot noir, Sangiovese, Syrah, Touriga Franca, Touriga Nacional

     

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Dragasani
    • DOP Samburesti
    • DOP Banu Maracine
    • DOP Segarcea
    • DOP Mehedinti (sden Severin, Corcova, Golul Drincei, Vanju Mare, Orevita)
    • IGP Dealurile Olteniei
    •  

      ISTORIE 

    Printr-un document din 8 ianuarie 1407, Mircea cel Batran (1386-1418) daruieste si instareste Manastirea Cozia cu un obroc anual de grau si vin. In 1532, Vlad Inecatul daruieşte lui Hamza, mare ban (Banu Maracine) al Jiului şi al Craiovei, Craiova cu toate satele si viile sale  La 1557, intr-un document oficial, Patrascu cel Bun (tatal lui Mihai Viteazul), daruia ca zestre „pamanturile Segarcei, fiicei sale, Maria”. Crama familiei regale a Romaniei a produs vinuri spumante de cea mai inalta calitate la Segarcea, inca inainte de Primul Razboi Mondial (conform publicatiei ”Buletinul Agriculturii” vol. IV, 1923).

     

      TERRIOR

    Relief: Oltenia ocupa, in sudul Romaniei, zona deluroasa marginita de Dunare, Carpatii Meridionali si raul Olt; De la pante line, insorite la baza dealurilor, la versanti cu inclinari ceva mai mari in zona dealurilor submontane din DOP Mehedinti. Pantele frontale ale colinelor au in jur de 5°; 

    Expozitie: S, S-E;

    Altitudine: 90-400 m; 

    Temperatura medie multianuala: 10,6-11,6 grade C; 

    Precipitatii: 500-560 mm media multianuala;

    Veri caniculare, cu mai mult de 50 de zile tropicale anual; Ierni moderate (21-30 de zile anual). 2100-2200 ore de stralucire a soarelui anual.

    Fenomene climatice extreme pot fi ingheturi tarzii  si  grindina. Apele meteorice nu dreneaza in exterior decat in foarte mica masura in vecinatatea pantelor, iar restul se infiltreaza in sol, se acumuleaza la suprafaţa sau pe profilul de sol, in crovuri unde pot balti un timp indelungat. Exista un real pericol de inundatii, in timpul furtunilor cu ploi torentiale. ”Oltenia profunda” a readus, prin etichetele vinurilor din zilele noastre, nume de legenda, sfinti si obiceiuri stravechi, pastrand viu tezaurul folcloric autentic.

     

      SURSE: 

    1. Banita, P. –  Viticultura pe nisipuri (1983), Ed. Ceres, Bucuresti
    2. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
    3. www.onvpv.ro

    TRANSILVANIA

    Regiunea Viticola a Podisului Transilvaniei cunoscuta pana acum zece ani drept o zona clasica destinata producerii de vinuri albe remarcabile, se afla in zona viticola B. Schimbarile climatice din ultimele decenii au favorizat si elaborarea unor vinuri rosii deosebit de expresive si recognoscibile, care deja s-au afirmat la diverse concursuri nationale si internationale.


    🍇 SOIURI PRINCIPALE

    • Albe: Chardonnay, Feteasca alba, Feteasca regala, Furmint, Iordana, Kerner, Muscat Ottonel, Neuburger, Petit Manseng, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon,  Traminer aromat, Traminer roz.
    • Negre: Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir, Syrah, Zweigelt

     

    📍INDICATII GEOGRAFICE :

    • DOP Aiud
    • DOP Alba-Iulia
    • DOP Sebes – Apold
    • DOP Lechinta
    • DOP Tarnave (sden Blaj, Medias, Tarnaveni si centrele viticole Zagar si Valea Nirajului)
    • DOP Jidvei
    • IGP Dealurile Transilvaniei

     

      ISTORIE 

    Zona unde gasim renumitele biserici fortificate, nenumarate castele ce au apartinut candva grofilortitlu de conte purtat in trecut de mari latifundiari din Ungaria, ruine de cetati medievale si chiar cetati locuite in prezent, cum sunt Sighisoara si Cetatea de Balta. Transilvania aduce alaturi de istoria ei si o pleiada de vinuri remarcabile. Marile premii de aur, obţinute de vinurile de Traminer aromat, la Montpellier in 1958 şi Ljubliana in 1974, au confirmat valoarea oenologica a zonei. Podgoria Tarnave se bucura de o reputaţie straveche, ea se regasindu-se intr-o harta din “Chorographia Transylvaniae” a lui Ioan Honterus in 1532. Propice obtinerii de vinuri linistite, in acelasi timp cu vinuri spumante deosebite si vinarsuri pretioase, regiunea viticola a Podusului Transilvaniei ofera consumatorului pretentios o gama larga de produse vitivinicole, la standarde de fabricatie permanent actualizate.

     

      TERRIOR

    Relief: Podisul Transilvaniei, cu cele trei sectiuni ale sale, Podisul Somesan, Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor, cu o larga varietate de altitudine din zona deluroasa; Pante line, insorite la baza dealurilor, cu inclinari mai accentuate in treimea superioara şi mijlocie; 

    Expozitie: S-V, S, S-E;

    Altitudine: 250-800 m;

    Temperatura medie multianuala: 8,4-9,7 grade C; 

    Precipitatii: 500-700 mm media multianuala; Veri racoroase, cu mai putin de 10 de zile tropicale anual; ierni reci si racoroase (31-50 de zile anual). 1900-2000 ore de stralucire a soarelui anual.

    Fenomene climatice extreme pot fi ingheturi tarzii care se intind pe mai multe zile consecutive, grindina. La sfarsitul verii si inceputul toamnei, dimineata se lasa o ceata fina, persistenta, care hidrateaza si boabele strugurilor, accelerand procesele fiziologice de acumulare a zaharurilor in atmosfera unor temperaturi moderate. In perioda de maturare a strugurilor,  temperaturile din timpul zilei variaza in jurul mediei de 22ºC, iar cele din timpul noptii in jurul mediei de 12ºC. Toamnele sunt lungi si insorite, astfel ca sunt ani cand putregaiul nobil isi face aparitia pe struguri si se pot obtine vinuri care sa poarte mentiunea traditionala CIB.

     

      SURSE: 

    1.  

    1. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
    2. www.onvpv.ro
    3. REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizari comune a pietelor produselor agricole si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 si (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului